CENTENARUL MARII UNIRI

În anul 2018, celebrăm 100 de ani de la desăvârșirea statului național român realizată prin unirea provinciilor românești aflate sub ocupație străină cu Vechiul Regat, evenimente care au rămas în istorie sub denumirea de Marea Unire de la 1918:

• unirea Basarabiei  cu Vechiului Regat (27 martie 1918);
• unirea Bucovinei cu România  (28 noiembrie 1918),
• unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România (1 decembrie 1918).

Ȋn perioada imediat următoare Unirii, principalele obiective erau refacerea şi restabilirea sectorului economic dupǎ rǎzboi, dar şi integrarea la scară naţională a tuturor teritoriilor incluse şi valorificarea noului cadru politico-administrativ realizat în 1918.

Câteva repere privind România imediat dupǎ Marea Unire din 1918

POPULAȚIA

S-a dublat, ajungând la 15.9 milioane de locuitori (locul 8 în Europa), iar structura naţiunii române s-a modificat considerabil, atât etnic cât şi confesional:

• din populaţia ce s-a adǎugat Vechiului Regat, 56% erau români, 14,7% unguri, 7,6% germani, 6,4% ucrainieni şi 5,1% evreii.
• dacă la recensământul din 1912, ponderea românilor şi a confesiunii ortodoxe erau de 93,5%, respectiv, 93,1%, conform recensământului din 1930, acestea aveau să scadă la 71,9%, respectiv, 72,6%.

SUPRAFAŢA

295.049 km2 (locul 10 în Europa)

STRUCTURA ADMINISTRATIVǍ

 10 provincii, 71 judeţe, 322 plăşi , 172 oraşe şi 15.201 sate. 

Regiunile şi judeţele României dupǎ Marea Unire

REFORMA ADMINISTRATIVĂ

Printre numeroasele reforme legislative impuse de unificarea Vechiului Regat cu provinciile istorice, se numǎrǎ şi unificarea administrativǎ, prin Legea din 24 iunie 1925 (bazatǎ preponderent pe legislaţia Vechiului Regat), urmatǎ de o nouǎ reformǎ administrativǎ pusă în aplicare la 3 august 1929 (centratǎ pe descentralizarea administrativǎ), iar, dupǎ 11 legi modificatoare succesive, în 1936 s-a votat o nouǎ lege administrativǎ.

ECONOMIA

Prin Marea Unire, forţele economice ale României au sporit de 2,1 până la 2,5 ori. Cu toate acestea, procesul creşterii economice a fost frânat de problemele regionale, ce impuneau o mai bună integrare a structurilor statului.
Populaţia activǎ numǎra 10,5 milioane persoane, din care 82,7% se aflau în mediul rural.
Structura economiei nu s-a modificat semnificativ, accentuarea caracterului industrial adusǎ de Transilvania şi Banat fiind contrabalansatǎ de aportul Basarabiei la profilul agricol al României.
Agricultura continuǎ sǎ fie sectorul dominant în economie. Prin reforma agrarǎ ce a urmat Marii Uniri, realizatǎ diferenţiat la nivelul provinciilor şi finalizatǎ în 1921, agricultura este marcatǎ de transformǎri în regimul proprietǎţii

Câteva repere privind România la 100 de ani de la Marea Unire

        POPULAȚIA

A ajuns la 20.2 milioane de locuitori (locul 10 în Europa și locul 7 în Uniunea Europeană), structura etnică și cea confesională, conform recensământului din 2011:

• români 88,9%, maghiari 6,1%, rromi (țigani) 3.3%, ucrainieni 0,3%, germani 0,3%, alte etnii 1,1%
• de religie ortodoxă 86,45%, romano-catolică 4,62%, reformată 3,19%, penticostală 1,91%, greco-catolică 0,8%, alte religii 3.2%

*Sursa: Recensământ 2011

ECONOMIA

Populaţia de 15 ani și peste numără 16,6 milioane, din care activǎ 9,12 milioane persoane, 4,42 milioane de pensionari și asistați social, 1,32 milioane de elevi și studenți, 1,31 milioane de casnice.
Dacă în anul 1918 majoritatea pupulației trăia în mediul rural, în momentul de față situația este relativ echilibrată, mediul urban 53,8% iar mediul rural 46,2%.
Dacă privim situația economiei naționale, constatăm că și aceasta s-a schimbat semnificativ, serviciile au devenit unul dintre sectoarele dominante ale economiei, cu un aport de 55,8% la Produsul Intern Brut. Industria se află pe locul al doilea cu un aport de 24,2% la Produsul Intern Brut al României.
*Sursa: INS

STRUCTURA ADMINISTRATIVǍ A ROMÂNIEI ÎN ANUL CENTENARULUI

SUPRAFAŢA

238.397 km2 (locul 13 în Europa)
8 regiuni, 41 judeţe, 103 municipii, 217 orașe, 2.861 comune şi 10.569 sate.

Regiunile de dezvoltare şi judeţele României în anul 2018

România Mare

România în 2018

Înapoi